Genova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Genova
Zena
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Genova se află în Italia
Genova
Genova
Genova (Italia)
Poziția geografică
Coordonate: 44°24′40″N 08°55′58″E ({{PAGENAME}}) / 44.41111°N 8.93278°E

ȚarăItalia Italia
RegiuneLiguria Liguria
Provincie Genova

cod ISTAT010025

Guvernare
 - PrimarMarco Bucci[*][[Marco Bucci (politician italian)|​]] ()

Suprafață[1]
 - Total240,29 km²
Altitudine20 m.d.m.

Populație (2023)
 - Oraș558.745 locuitori
 - Metropolitană812,937 locuitori

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal16100
Prefix telefonic010

Localități înfrățite
 - 17 orașe înfrățitelistă
Patrongenovezi
 - Ziua24 iunie
Comune vecineArenzano, Bargagli, Bogliasco, Bosio (AL), Campomorone, Ceranesi, Davagna, Masone, Mele, Mignanego, Montoggio, Sant'Olcese, Sassello (SV), Serra Riccò, Sori, Tiglieto, Urbe (SV)

Prezență online
http://www.comune.genova.it/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Genova
Poziția localității Genova
Poziția localității Genova

Genova (în ligură Zena, mai rar în română Genua[2]) este un oraș-port și comună din Italia de nord, capitală a Liguriei și principal port de deservire al insulelor Corsica și Sardinia. Are o populație de cca. 558.745 locuitori și a fost capitala culturală europeană în 2004.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Genova se întinde din est în vest pe o distanță de mai bine de 15 km, dar din nord (contraforții munților Apenini Ligurici) spre sud (Marea Mediterană) pe mai puțin de 3 km, conform topografiei locului, între munte și mare. Orașul s-a dezvoltat în jurul portului vechi (porto antico), un fost golf semi-circular, care adăpostește astăzi un muzeu al marinei și un mare acvariu public, cel mai mare din Italia și al doilea din Europa, după cel din Valencia.

„Strada Nuova” (în prezent via Garibaldi) și „Palazzo dei Rolli” din Genova au fost înscrise în anul 2006 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Contoarele comerciale și teritoriile Genovei în Mediterana și Marea Neagră.
Ambroise Louis Garneray : Vedere cu Genova (circa 1810) arătând orașul vechi, azi centrul.

Pentru aproximativ opt secole Genova a fost capitala Republicii Genova, care cuprindea majoritatea Liguriei, Corsica (dată Franței in 1768), o parte din Piemont (partea numită oltregiogo) și insula Capraia.

Cele mai vechi dovezi găsite în zona orașului sunt un așezământ din Neolitic (în zona Brignole) din mileniul V sau IV î.Hr. și locuințe din Epoca Bronzului (un perete aproape de râul Bisagno).[3]

Orașul a avut originea lângă fortificația (oppidum) de pe colina "di Castello"(Castelului), aproape de portul antic, întemeiată la începutul secolului V î.Hr.[4]

În antichitate Genova a fost un orășel al Ligurilor. Aliat credincios al Romei, spre deosebire de alte popoare ligure și celtice din Italia de nord (care se alăturaseră cartaginezilor în Al Doilea Război Punic), Genova și-a pierdut din importanță ca oraș-port după ascensiunea noului port Vada Sabatia, lângă Savona.

Timp de cinci secole în fiecare parte a Mării Mediterane s-au dezvoltat numeroase colonii genoveze, acestea fiind ori emporii, ori colonii propriu-zise, în strânsă legătură cu Republica, cu Banco di San Giorgio (Banca Sfântului Gheorghe) sau cu cetățenii privați.

În anul 411 este asediată, cucerită și prădată de Vizigoți, iar în 493 ajunge, odată cu toată Italia, în mâinile Ostrogoților. Romanii (de Răsărit), conduși de generalul Belisarie, o recuceresc în anul 536 și se mențin până în 650 când orașul este cucerit de lombarzi. În 774 intră în componența imperiului francilor, apoi în cea a ducatului Lombardiei, el însuși parte a Sfântului Imperiu Roman.

Republica Genova[modificare | modificare sursă]

Cultura[modificare | modificare sursă]

Piazza De Ferrari

Genova datorează renașterea sa culturală într-o mare măsură proiectului său de mediu (de exemplu, crearea de diverse parcuri naturale, cum ar fi Parcul Natural Beigua și Parcul Natural Aveto), dar în primul rând a măsurilor structurale în centrul orașului. Legat de aniversarea lui Columb în 1992 și Expo 1992, a fost construit cel mai mare acvariu din Europa[5]. Acquario di Genova se află pe aria portului turistic, complet restructurat din 1992 (Porto Antico), care oferă locuri pentru sute de bărci și iahturi.

Arhitectura[modificare | modificare sursă]

Via Garibaldi

În anii 1980 și 1990 mai multe clădiri, mai ales biserici si palate, până atunci neglijate, au fost restaurate și reconstruite. De exemplu, printre acestea, și monumentul renașterii Basilica di Santa Maria Assunta, care datorită poziției pe Carignano, o colina a orașului, este aproape vizibilă din orice punct.

O apreciere culturală orașului a adus restaurarea completă a somptuosului Palazzo Ducale, cândva centrul puterii Dogilor și senatori și astăzi loc de întâlnire pentru numeroase evenimente culturale, cât și a Operei Carlo Felice. Ambele clădiri sunt situate în Piazza De Ferrari, care reprezintă centrul orașului.

Un alt monument important al Genovei este cimitirul Staglieno. Aici se află mormintele unor personalități cunoscute, printre care Giuseppe Mazzini, Fabrizio de André și soția lui Oscar Wilde.

Orașul vechi[modificare | modificare sursă]

Fortificațiile sunt o mărturie a istoriei turbulente a fostei Republici. Cândva Genova a fost înconjurată de un zid continuu. Porțiuni întregi precum și o mare parte din fort pot fi văzute și astăzi.

Orașul vechi din Genova este unul dintre cele mai mari din Europa. În anii de după al doilea război mondial a fost tot mai abandonat. Din cauza problemelor grave economice, cum ar fi declinul portului și șantierului naval, lipsei de muncă și a emigrației, au lipsit pe de o parte bani pentru a-l conserva. Pe de altă parte, de asemenea, tot mai puțini genovezi au vrut să locuiască în cartierul istoric.

Ceva s-a făcut abia înainte de anul 2004, când Genova a fost Capitală Europeană a Culturii. Vechiul port, situat la vest de orașul vechi, a fost substanțial reorganizat în 1990 de către arhitectul orașului, Renzo Piano. Așa a fost creată o trecere de la orașul vechi la portul vechi. Principala axă a orașului vechi, Via di San Lorenzo, a fost extinsă. Nenumărate palate au fost restaurate. În apropiere de Porta Soprana, fosta poartă a orașului, se află presupusa casă în care s-a născut Cristofor Columb.

Un contrast mare cu orașul vechi medieval sunt clădirile aristrocrate și palatele fastuase din Le Strade Nuove din secolul al XVI-lea. Pe Via Garibaldi și Via Balbi cu palatele sale, curți interioare și grădini, s-a aflat clar întreaga bogăție de odinioară ca putere maritimă și financiară a Europei. În primul rând este Palazzo Ducale, menționat din secolul al XIII-lea, care este situat, la capătul estic al Via di San Lorenzo. În Via Garibaldi sunt, de asemenea, cele mai importante muzee de artă din oraș, Palazzo Rosso și Palazzo Bianco în Via Balbi, clădirea principală a Universității din Genova.

În jurul portului Genova s-a obișnuit până în ziua de azi, tradiția Trallalero, o formă de creație muzicală pe mai multe voci fără instrumente.

Farul[modificare | modificare sursă]

Farul din Genova

În apropiere de Fontana di Piazza de Ferrari este situat farul, sau La Lanterna, reper al orașului Genova. Acesta este situat pe un deal, în apropiere de cartierul Sampierdarena, în districtul de vest al orașului. Cladirea are o înălțime de 77 m[6] (117 m cu fundația) și constă din două turnuri suprapuse cu planuri pătrate.

Farul ridicat în anul 1128, a fost în anul 1514, în timpul asediului francez, grav deteriorat și reconstruit abia în 1543. Fanalul se poate observa, în condiții de vizibilitate bună, chiar de la o distanță de până la 36 mile marine (aproximativ 55 km).

Castele și forturi[modificare | modificare sursă]

Castello Mackenzie
Castele[modificare | modificare sursă]
  • Castello d'Albertis
  • Castello Mackenzie
  • Castello Raggio
Forturi[modificare | modificare sursă]
  • Forte Belvedere (distrus)
  • Forte Crocetta
  • Forte Tenaglia
  • Forte Begato
  • Forte Sperone
  • Forte Castellaccio
Forte Diamante
  • Forte Puìn
  • Forte Fratello Minore
  • Forte Fratello Maggiore
  • Forte Diamante
  • Forte Quezzi
  • Torre Quezzi
  • Forte Ratti
  • Forte Richelieu
  • Forte Santa Tecla

Muzee[modificare | modificare sursă]

Biserici[modificare | modificare sursă]

Universitatea și Academiile[modificare | modificare sursă]

În Genova, se află Università degli Studi di Genova, cu alte instituții de învățământ în Imperia, Savona, Chiavari și La Spezia. Acesta acoperă aproape toate facultățile, prioritar fiind Facultatea de Construcții Navale.

Importante academii din Genova sunt Conservatorio "Niccolò Paganini", Accademia Ligustica di Belle Arti și Academia de Marină Comercială Italiană.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Genova - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Iar are acorduri de colaborare cu:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Monumentul lui Cristofor Columb

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în  
  2. ^ „Genua - definiție Șăineanu, ed. VI și paradigmă”. Dex Online. 
  3. ^ Dovezile, găsite în timpul lucrărilor pentru metrou au fost prezentate la expoziția Archeologia Metropolitana. Piazza Brignole e Acquasola, la Museo di archeologia ligure (30 noiembrie 2009 - 14 februarie 2010): Stirea despre expozitie pe site-ul Muzeelor din Genova(Musei di Genova).
  4. ^ Marco Milanese, Scavi nell'oppidum preromano di Genova, L'Erma di Bretschneider, Roma 1987 textul on-line pe GoogleBooks; Piera Melli , Una città portuale del Mediterraneo tra il VII e il III secolo a.C.", Genova, Fratelli Frilli ed., 2007.
  5. ^ Acquario di Genova
  6. ^ „Homepage des Leuchtturms von Genua”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Genova