User:Hfhromania/sandbox

Habitat for Humanity România

Habitat for Humanity (Habitat pentru Umanitate) este o organizație neguvernamentală internationala ce caută să elimine adăpostirea sarăcăcioasă şi lipsa de adăpost din întreaga lume şi să facă din locuirea în condiţii decente o problemă de conştiinţă şi de acţiune perpetuă a comunităţilor afectate de această situaţie. Habitat for Humanity este o mişcare creştin-ecumenică, non-profit care construieşte şi reabilitează locuinţe pentru familii defavorizate. Organizaţia a fost fondată în 1976 în SUA de către Millard şi Linda Fuller şi a revoluţionat la nivel mondial conceptele de locuire socială, de voluntariat şi de implicare socială a comunităţilor locale.

În domeniul locuirii sociale, Habitat for Humanity a devenit una din cele mai importante organizaţii din lume. Habitat cheamă toţi oamenii, indiferent de statutul lor social sau economic, să lucreze împreună, în parteneriat, pentru a atinge acest scop de a elimina locuirea substandard. În domeniul locuirii sociale, Habitat for Humanity a devenit una din cele mai importante organizaţii din lume. Habitat cheamă toţi oamenii, indiferent de statutul lor social sau economic, să lucreze împreună, în parteneriat, pentru a atinge acest scop de a elimina locuirea substandard. Fiecare om are dreptul la o locuinţă decentă şi sănătoasă

La nivel global Habitat for Humanity Internaţional a construit peste 600.000 de locuinţe sigure, decente şi accesibile. Peste 3 milioane de oameni din mai mult de 3.000 de comunităţi din 80 de ţări din întreaga lume au beneficiat de programele Habitat. Vieţile lor au fost definitiv schimbate. Habitat for Humanity este o prezenţă activă în România prin programele la nivel naţional şi prinorganizaţiile Habitat afiliate din Beiuş, Cluj, Piteşti, Rădăuţi, Craiova, Comăneşti, Cumpăna şi Ploieşti. Până în acest moment, mai mult de 3.307 de familii nevoiaşe din România au beneficiat de sprijinul organizaţiei Habitat for Humanity România.

Cum Funcționează

Prin munca voluntarilor şi donaţii financiare şi materiale, Habitat for Humanity reabilitează şi construieşte locuinţe simple, decente şi accesibile ca preţ. Familiile acceptate în programul Habitat trebuie să participe activ la ridicarea propriei case şi la casele celorlalte familii beneficiare din comunitatea lor.

Habitat for Humanity nu face cadou locuinţele pe care le construieşte. Întregul program Habitat este orientat spre responsabilizarea familiilor şi a comunităţii. Odată lucrarea terminată, costurile de construcţie sunt achitate de familiile beneficiare în rate lunare, pe o perioadă de până la 20 de ani, fără profit. Odată ce costurile de construcţie sunt achitate, familia intră în proprietatea deplină a locuinţei. Sumele încasate se consolidează în „Fondul pentru umanitate”, un fond rotitor, prin care ulterior se pot demara alte lucrări şi se vor ajuta mai multe familii.

Aceleaşi principii se aplică şi în cadrul programelor de renovare. Voluntariatul extern va fi mai redus decât în cazul construcţiei unei case noi, însă responsabilizarea familiei beneficiare rămâne aceeaşi. Achitarea costurilor reabilitării sau renovării se face pe o perioadă de până la 5 ani, după acelaşi principiu: fără profit.

"Când am păşit pe şantier am crezut că vom bate câteva cuie şi dăm cu bidineaua, nicidecum că într-o zi vom ridica o casă. A fost o experienţă unică!" - voluntar în cadrul proiectului. "Casa Cristian" - Timişoara

Nevoia Habitat

Nevoia de locuire în România este foarte mare. Un număr impresionant de familii nevoiaşe din România încă locuieşte în condiţii de neacceptat, mai jos de orice standard de locuire imaginabil.

Statistica Eurostat – 4/2011 – Housing Conditions in Europe – oferă cifre incredibile: 5 milioane de români trăiesc în condiţii severe de sărăcie 1 milion de români nu au încălzire, apă potabilă sau toaletă 41.2% din populaţia României nu are baie sau duş 55.3% din populaţia României trăieşte în locuinţe suprapopulate, în timp ce media în Europa este de 17.8% 28.6% din populaţia României se confruntă cu deteriorarea severă a locuinţelor, acesta fiind procentajul cel mai mare din toată Europa De la fondarea sa în 1996, Habitat for Humanity România a spart acest cerc vicios pentru mai mult de 3.307 de familii şi comunităţile lor.

Când spunem condiţii precare, ne referim la cocioabe din carton asfaltat, fără încălzire şi fără acces la apă curentă sau wc, case ce s-au degradat atât de mult, încât pun în pericol viaţa celor care trăiesc înăuntru şi garsonierele minuscule de 9 – 15 mp din vechile blocuri comuniste, neîntreţinute, neizolate şi fără utilităţi corespunzătoare.

De cele mai multe ori la situaţia precară a locuinţei se adaugă numărul mare de persoane care locuiesc în spaţiul strâmt, degradat şi nesănătos: 2 sau 3 generaţii nu sunt o raritate. Din punct de vedere statistic, în România densitatea populaţiei pe m² locuibil este una din cele mai ridicate din Europa. Locuirea improprie sau inexistentă unei locuinţe constituie prima şi cea mai importantă verigă în lanţul vicios al sărăciei. Odată cu lipsa unei locuinţe de minimă decenţă vor veni lipsa igienei, distrugerea sănătăţii, lipsa educaţiei copiiilor, imposibilitatea odihnirii şi stresul permanent al grijei zilei de mâine vor învinge în cele din urmă psihicul. Se instaurează resemnarea şi familia respectivă îşi pierde credinţa în propriul viitor, rămânând în ucigătorul con de umbră al societăţii.

La tragedia personală a acestor oameni, care de cele mai multe ori nu poartă o vină directă pentru situaţia în care i-a adus soarta, se adaugă efectul profund negativ pe care îl are o zonă cu clădiri sau locuinţe improprii şi dărăpănate asupra întregii comunităţi locale. Cercul vicios se va propaga la nivelul întregii localităţi: zona sărăcăcioasă va fi evitată, investiţiile vor fi din ce în ce mai puţine, utilităţile nu se vor aduce până acolo, etc. Rezultatul este o ghetoizare aproape naturală din care toţi au numai de pierdut.

De la fondarea sa în 1996, Habitat for Humanity România a spart acest cerc vicios pentru mai mult de 3.307 de familii şi comunităţile lor. Habitat for Humanity nu este un program despre cărămizi, lemn şi mortar. Habitat for Humanity este un program despre şi pentru oameni şi schimbarea radicală a vieţii lor.

Soluția Habitat

Pentru a întampina nevoia mare de locuire şi pentru a avea un impact social cât mai larg, soluţia trebuie să fie cât mai simplă şi uşor de implementat. Habitat for Humanity a elaborat un set de standarde la nivel global care reglementează spaţiul şi metodologia de construire sau renovare.

Întotdeauna se pleacă de la ideea simplităţii, a tehnicii de construire abordabile de către cei fără experienţă, a implicării personale şi a implicării comunităţii prin voluntariat local şi global. Totul se bazează pe eficienţă maximă, atât pentru a reduce costurile la o sumă minimă accesibilă familiilor cu venituri mici şi foarte mici dar şi pentru a construi locuinţe economice din punct de vedere energetic. Locuinţe noi

Casele Habitat for Humanity unifamiliale şi duplex în România sunt construite cu preponderenţă pe structuri uşoare din lemn, dupa modelul Habitat american. Din 1997 şi până astăzi programele Habitat for Humanity din ţară s-au specializat pe acest tip de construcţii, simplu şi eficient.

Modelul de locuinţă duplex este un proiect simplu "în patru colţuri", fundaţie beton, structură de lemn pe unul sau două nivele, închidere cu OSB, compartimentare cu gips-carton, izolare interioară cu vată şi exterioară cu plăci de polistiren, şarpantă lemn cu acoperiş de tablă, ţiglă sau plăci bituminoase în funcţie de zonă şi arhitectura locală.

Imobilele multifamiliale (3+) se construiesc fie pe structură de lemn sau, din 2009, pe structură metalică, ceea ce oferă o calitate şi fiabilitate superioară.

Una din variantele cele mai eficiente o constituie mansardarea unei cladiri existente. Odată cu mansardarea se reabilitează şi întreaga clădire (de obicei blocuri) generând astfel un plus de valoare nu doar pentru familiile asistate prin locuinţele noi posibile, ci şi prin îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a furnizării utilităţilor pentru toţi locatarii imobilului.

Suprafeţele utile ale locuinţelor Habitat noi variază între 28 mp (locuinţe monoparentale), 45 - 55 mp (locuinţe unifamiliale) şi 70 mp (locuinţe pentru familii cu mulţi copii). Din acest punct de vedere casele Habitat se află la limita inferioară a standardelor locative în vigoare în România şi UE. O parte din locuinţele unifamiliale se construiesc mansardabile, astfel încât creşterea familiei tinere asistate să nu ducă din nou la suprapopulare.

Locuinţele se dotează cu baie, instalaţie electrică şi sistem de încălzire independent (centrală pe gaz sau pe lemne, în funcţie de zonă). Renovări şi Reabilitări

Chiar dacă programul Habitat for Humanity garantează costuri de construcţie minime, investiţia într-o casă nouă rămâne foarte costisitoare, mai ales pentru familiile cu venituri foarte mici. De multe ori însă, condiţiile de viaţă pot fi îmbunataţite decisiv prin reabilitarea sau renovarea locuinţei existente. Este mai ieftin, dar impactul pozitiv asupra evoluţiei sociale şi a sănătăţii familiei este foarte mare.

Dacă banii lipsesc, Habitat for Humanity poate ajuta prin punerea la dispoziţie a materialelor sau serviciilor necesare renovărilor şi sprijină lucrarea prin acţiuni de voluntariat. Totul se face sub guvernarea aceloraşi principii creştineşti de implicare a comunităţii în nevoia aproapelului şi fără profit. Astfel Habitat for Humanity poate contribui prin: - Montare de ferestre termoizolante, revizuirea, montarea sau schimbarea instalaţiilor de încălzire, zugrăveli, instalaţie electrică, renovare scări de blocuri, schimbarea conductelor de apă/utilitaţi în clădiri multifamiliale, termoizolare completă exterioară, racordare la utilităţi etc. - Astfel, reabilitările create ridică mult calitatea vieţii familiilor asistate, contribuie la calitatea locuirii în zona respectivă, aduce economii de energie majore şi oferă o nouă şansă la viaţă familiilor afectate de lipsa spaţiilor decente de locuit.

Cât costă o casă Habitat?

La nivel global costul unei case sau locuinţe Habitat for Humanity variază între 800,- de EUR în ţările nedezvoltate şi o medie de ca. 60.000,- EUR în ţări ca SUA sau Marea Britanie. În România costul mediu al caselor Habitat se situază undeva la 18.000,- EUR. Suprafaţa utilă variază între 28 mp pentru garsoniere şi 70 de mp pentru familii numeroase.

Implementarea

1. Organizaţii locale independente

Asociaţii non-profit care operează într-o anumită zonă geografică şi au fost afiliate organizaţiei Habitat for Humanity România. Ele respectă condiţiile şi standardele impuse printr-un contract de afiliere şi îşi adaptează programul propriu cerinţelor strategice ale HFHR. Odată ce afilierea a fost aprobată, organizaţia locală este direct responsabilă pentru toate aspectele activităţii de construire sau renovare de locuinţe Habitat în zona în care operează: strângere de fonduri, alegerea terenului, selecţia şi educarea familiilor, construcţie şi ipotecă.

Relaţia acestor organizaţii cu Habitat for Humanity România este una de parteneriat. Ele implementează la modul practic programul de construcţie şi asistenţă, găzduiesc echipele de voluntari, în timp ce HFHR pune la dispoziţie o gamă largă de servicii şi resurse naţionale şi globale.

Peste 250 de voluntari Vodafone au ridicat locuinţe pentru zece familii cu venituri reduse din Cluj, în numai o saptâmână. Voluntarii au sarbatorit astfel 10 ani de activitate a Fundaţiei Vodafone România.

Habitat for Humanity va deveni activă într-o regiune sau alta decât dacă există o iniţiativă locală pentru eliminarea locuirii sărăcăcioase şi dacă va exista colaborarea şi sprijinul activ al autorităţilor locale. Găseşte aici organizaţia afiliată Habitat for Humanity, cea mai apropiată de tine.

2. Proiecte speciale

Sunt proiectele ce sunt implementate direct prin Biroul Naţional. Acestea sunt toate proiectele de locuire care nu se încadrează în concepţia standard a programului Habitat pentru familii. Este vorba de soluţii de locuire pentru grupuri marginalizate, construirea de locuinţe protejate pentru persoane cu dizabilităţi, asigurarea locuinţelor pentru orfani, acţiunea în cazul dezastrelor naturale, programe şi fonduri de microcreditare în domeniul locuirii, s.a.

În majoritatea cazurilor aceste proiecte se duc la îndeplinire împreună cu alte organizaţii neguvernamentale partenere, care asigură sustenabilitatea proiectelor şi ne oferă posibilitatea de a avea un rezultat complet şi complex al asistării comunităţii respective.

3. Birouri sau reprezentanţe locale

Sunt direct coordonate de Biroul Naţional şi asigură prezenţa Habitat for Humanity şi implementarea proiectelor speciale ale HFHR.

Istoria Organizației

La vârsta de 30 de ani, Millard şi Linda Fuller ajunseseră deja milionari. Afacerile erau înfloritoare şi totul părea că merge ca pe roate. Însă binecuvântarea vieţii lor a venit abia după ce au făcut un pas radical în viaţa lor de până atunci: şi-au vândut toate posesiile, au renunţat la afaceri şi au donat întreaga sumă obţinută pentru scopuri sociale.

Câţiva adepţi ai fermei Koinonia, o comunitate creştină americană fondată în anii '40, bazată pe spirit de egalitate şi ajutor reciproc. Din Koinonia se va naşte mai târziu Habitat for Humanity.

Au început să iniţieze o serie de proiecte sociale în vecinătatea regiunii în care locuiau în Georgia, SUA, însă iniţiativa cea mai importantă a fost idea lansării unui program de „parteneriat pentru locuinţe”, în vederea construirii de locuinţe simple, în parteneriat cu vecinii care erau prea săraci pentru a putea obţine împrumuturi convenţionale pentru o casă a lor. Prima casă a fost dedicată în 1969 şi a fost curând urmată de altele.

În 1973, soţii Fuller au abordat conceptul parteneriatului pentru locuinţe în Africa. Împreună cu cei 3 copii mici au plecat în Zair (actualmente Republica Democrată Congo) şi au construit locuinţe pentru, dar mai ales împreună cu oamenii loviţi de sărăcie. În doar câţiva ani, locuinţe simple din blocuri de beton au înlocuit casele nesănătoase, făcute din tină şi pai. Millard Fuller a avut atunci o idee curajoasă: dacă parteneriatele pentru locuinţe puteau ameliora vieţile locuitorilor din Georgia şi Zair, de ce nu ar putea-o face şi în rest? Astfel, în 1976, soţii Fuller s-au întors în Statele Unite şi au lansat Habitat for Humanity Internaţional. Cei 8 ani care au urmat, au dovedit că viziunea lui Millard Fuller asupra capacităţii oamenilor de a trăi şi practica cu adevărat iubirea lui Hristos prin într-ajutorare nu a fost o utopie, ci o idee deosebit de roditoare. Credinţa, munca asiduă şi un scop elocvent au aşezat Habitat for Humanity Internaţional pe un curs ascendent.

În 1984 preşedintele SUA Jimmy Carter s-a alăturat misiunii Habitat for Humanity şi a demarat o intensă campanie în favoarea misiunii nobile a HFHI. A creat operaţiunea „Jimmy & Rosalyn Carter Build”, o extraordinară desfăşurare de forţe voluntare care anual schimbă radical problema locuirii sărăcăcioase dintr-o comunitate de pe glob.

,,Orice persoană, odată cu venirea serii şi oboseala zilei, ar trebui să aibă un loc decent în care să se odihnească''.

Millard Fuller a primit peste 50 de medalii de onoare, iar în 1996 a primit Medalia Prezidenţială a Libertăţii, cea mai înaltă onoare civilă din Statele unite. La prezentarea medaliei, Preşedintele Bill Clinton a spus: „Millard Fuller a făcut din visul de a avea o locuinţă o realitate în ţara noastră şi în lume atât cât îi este posibil unei fiinţe umane.” Fuller a condus Habitat for Humanity International de la fondarea sa în 1976, până în 2005. Dumnezeu l-a chemat alături de îngeri pe data de 3 februarie 2009, după o scurtă suferinţă. Avea 74 de ani şi a schimbat lumea în care trăim.

Actualmente Habitat for Humanity Internaţional este condusă de Jonathan Reckford, CEO al organizaţiei, iar Biroul Regional pentru Europa şi Asia Centrală de către Don Haszczyn. Programele Habitat for Humanity la nivel naţional sunt coordonate de către un Birou Naţional. Habitat for Humanity România este condusă prin Consiliul Director propriu şi prin Directorul Executiv.

Habitat România

La mijlocul anilor 1990 în mica localitate Beiuş, judeţul Bihor, ideea şi conceptul Habitat pentru Umanitate au prins viaţă şi în România. Fondatorul şi susţinătorul principal al implementării conceptului în ţara noastră a fost Adrian Ciorna. Printr-un efort neobosit şi o viziune plină de încredere şi speranţă, el a format prima asociaţie Habitat la Beiuş, asociaţie care a crescut de atunci într-un mod constant şi binecuvântat.

După o perioadă de pregătire intensă în Statele Unite, Adrian Ciorna s-a întors în ţară şi împreună cu un cerc de prieteni entuziaşti a organizat construirea primelor case Habitat în 1997. Un an mai tarziu erau finalizate primele trei case şi primele trei familii nevoiaşe s-au putut muta în propria locuinţă nouă. La inceputul lui 1999 urmatoarele patru case au fost gata.

S-a lucrat după principiile Habitat, cu muncă voluntară, cu materiale autohtone şi dupa designul local. În jurul acestor case s-a dezvoltat ulterior cartierul Habitat care în prezent numără 40 de case şi un loc de joacă pentru copii.

Astăzi, strada se numeşte oficial „Str. Habitat”.

Beneficiari

Obişnuieşti să le spui celor apropiaţi ce greu îţi este, nu-i aşa? Atât de greu că nu ai reuşit să îţi cumperi o maşină nouă. Atât de greu că anul trecut nici nu ai putut să mergi în concediu la mare. Atât de greu că nu ai bani să îţi schimbi mobilierul. Sau frigiderul, aragazul sau maşina de spălat veche. Şi-a fost greu mai ales când te-ai îmbolnăvit şi ai stat o săptămână în spital. Îţi este greu chiar acum pentru că lucrezi prea mult şi totuşi câştigi prea puţin. E adevarat, îţi este greu.

Dar suntem convinşi că ştii că există oameni care o duc mult, mult mai greu... Şi te-ai gândit că astfel de oameni trăiesc în preajma ta? Că poate fi cineva din oraşul tău, din cartierul tău, vecinul tău, colegul tău... Oameni pe care nimeni nu se gândeşte să îi ajute şi pentru care greutúţile tale reprezintă un lux.

Stii ce înseamnă să trăieşti în 12 metri pătraţi? Nu singur, ci împreună cu familia. Câteodată trei sau patru sau chiar 5 persoane. Paturi suprapuse. O chiuvetă în colţ. Un radiator sub fereastră. O masă pliantă şi o cafetieră veche pe pervazul geamului. Zugraveala este acoperită de mucegai şi uşa nu mai închide de mult cum trebuie. Baia insalubră este pe hol, comună cu alte familii în aceeaşi situaţie. mirosul umed este omniprezent.

Nu este o situaţie unică. O găsim de mult prea multe ori în localităţile mici şi mari din România. Şi de cele mai multe ori oamenii aceştia necăjiţi nu au decât vina de a fi prea săraci pentru a putea închiria sau construi sau cumpăra altceva. Instituţiile de creditare nici nu se uita la ei şi nici măcar pentru cămătari nu mai prezintă niciun interes.

Însă ei sunt partenerii noştri. Nu doar beneficiari ci parteneri care se implică trup şi suflet în încercarea de a sparge cercul vicios al sărăciei locuirii.

"Îmi doresc ca băieţelul meu să meargă la şcoală şi să aibe unde să-şi facă temele. Îmi doresc o baie. Îmi doresc loc pentru un dulap în care să-mi ţin lucrurile ferite de praf şi murdărie. Îmi doresc un perete curat. Măcar un loc unde să încapă maşina de spalat."

Habitat for Humanity devine sursa prin care aceste dorinţe pot căpăta contur în realitate. Prin muncă proprie, prin ambiţie şi într-ajutorare, prin acceptarea ajutorului prietenesc şi dezinteresat – beneficiarii programului Habitat vor avea vieţile transformate înspre bine.

Habitat for Humanity a arătat, ca a clădi o casă înseamnă mai mult decât un simplu acoperiş deasupra capului:

• Familia beneficiară va putea asigura acum stabilitatea necesară educaţiei copiilor.
• Va duce o viaţă dintr-o dată demnă şi din ce în ce mai viabilă din punct de vedere economic.
• Sănătatea şi siguranţa vieţii dobândesc o nouă calitate.
• Eliminarea stresului locuirii sărăcăcioase va îmbunătăţi şansele de muncă şi formare profesională.

Criterii de Selecție

La baza procesului de selecţie se află 3 criterii de bază:

• nevoia de locuinţă
• existenţa unui venit, chiar foarte modest
• dorinţa de a munci (până la 1500 ore) la propria locuinţă şi a altora (claca).

Familiile aflate în cea mai mare nevoie de locuinţă sunt alese în mod transparent şi nediscriminatoriu de către comitetul de selecţie a familiilor. Aceste comitete sunt constituite din voluntari din comunitatea în care activează o filială Habitat for Humanity. Comitetul de selecţie supune aprobării Consiliului Director lista cu familiile aflate în cea mai mare nevoie de locuinţă din zonă.

Oportunitatea de a obţine o locuinţă Habitat for Humanity este anunţată în ziare locale, biserici, radio şi prin afişe iar întregul proces de selecţie durează ca. 3 luni.

Familiile sunt invitate să depună o cerere pentru acordarea unei locuinţe. Urmează apoi câteva întâlniri în care Habitat for Humanity prezintă ce înseamnă să devii partener Habitat for Humanity, ce responsabilităţi şi ce drepturi are fiecare dintre părţi, cum decurge construcţia, cum vor arăta locuinţele, când vor fi inaugurate, etc. Apoi membrii comitetului de selecţie a familiilor vizitează locul în care locuiesc familiile care au depus cerere şi parcurg un întreg proces de evaluare a condiţiilor în care aceştia locuiesc şi a nevoii acestora de locuinţă. Odata selectate, familiile vor semna un contract de parteneriat care reprezintă totodată şi antecontractul privind locuinţa viitoare, dar şi angajamentul efectuării de până la 1.500 de ore de voluntariat.

Când locuinţa este terminată - în medie după o perioadă de 10 luni - are loc o dedicare festivă şi familiei îi sunt înmanate cheile noii locuinţe, urmând ca ulterior să fie definitivate actele de proprietate.

De-a lungul lucrărilor de construcţie alături de familie vor munci voluntari din comunitate şi voluntari internaţionali prin programul Habitat "Global Village". În mod tradiţional una din componentele cele mai importante este şi cea a educării familiei cu privire atât la administrarea noii locuinţe cât şi a resurselor familiei.

Legături Externe

*Habitat for Humanity România
*Habitat International