User:Livia G

Sărbătoarea Ashura

Sărbătoarea Ashura ( în arabă: عاشوراء‎ ʻĀshūrā’ ) este celebrată în cea de-a zecea zi a lunii Muharram din calendarul islamic şi reprezintă un eveniment religios specific ţărilor musulmane. Această sărbătoare, de o importanţă minoră pentru sunniţi, are o semnificaţie fundamentală pentru cealaltă ramură a islamului, şiiţii.

" La Medina, unde elementul evreiesc era predominant ( evreii participaseră la întâmpinarea favorabilă a Profetului cu ocazia exodului ), Mahomed, constatând existenţa unei practici de devoţiune propăvăduite de Moise, a considerat că adepţii noii religii monoteiste aveau un drept egal de a posti în a zecea zi a primei luni a anului ( pentru arabii musulmani ) ziua de 'Āshūrā’ ( cuvânt derivat de la 'ashara, "zece "). Abia mai târziu a fost revelată prescripţia unui post canonic." ( A. Guellouz, pag. 306 )

Cuprins

1. Etimologia cuvântului “ashura”
2. Semnificaţia sărbătorii pentru musulmanii şiiţi
3. Semnificaţia sărbătorii pentru musulmanii sunniţi
4. Obiceiuri populare
5. Aspecte socio-politice
6. Violenţa în timpul sărbătorii
7. Bibliografie
8. Note

Etimologia cuvântului “ashura”

În limbajul semitic, rădăcina cuvântului “ashura” are semnificaţia de “zecime”. Se traduce literal prin: “a zecea zi”, care a dat şi numele acestei sărbători (în anumite interpretări reprezintă chiar a zecea zi din lună, dar există diferite ipoteze cu privire la semnificaţia cuvântului).

Semnificaţia sărbătorii pentru musulmanii şiiţi

Pentru şiiţi , celebrarea acestei zile reprezintă comemorarea martiriului de la Karbala , unde Husayn ibn Ali şi familia sa au fost ucişi. Şiiţii îl consideră pe Husayn (nepotul lui Muhammad ) ca fiind cel de-al treilea Imam şi succesorul de drept al Profetului. Musulmanii şiiţi consideră comemorarea evenimentelor tragice prin Ashura ca reprezentând o punte de legătură profundă între ei şi Dumnezeu. Ashura reprezintă lupta împotriva opresiunii şi a injustiţiei în cadrul şiismului, făcând referire la acest eveniment istoric. Şiiţii fac pelerinaje la mormântul lui Husayn în timpul acestei sărbători, la altarul de la Karbala, în Iraq. Celebrarea are loc în a zecea zi a lunii musulmane, Muharram şi continuă încă 40 de zile, până în ziua de Arba‘een. Pentru a reaminti durerea pe care a suferit-o imamul Husayn, unii pelerini se biciuiesc în public. Pentru credincioşii desăvârşiţi, Ashura reprezintă ocazia de a ispăşi greşelile înaintaşilor lor. În Iraq, unii oamenii îşi lovesc spatele până la sânge cu lanţuri, în sunetul de tobe şi de cântări religioase.

În Iran, Ashura este comemorată prin intermediul Ta‘zieh , un gen teatral care încearcă să reconstituie masacrul imamului Husayn . În această perioadă, şiiţii nu ascultă muzică, nu fac petreceri şi nici nunţi. Este o perioadă de durere şi respect faţă de cei trecuţi în nefiinţă şi, de asemenea, o perioadă de introspecţie şi doliu total. Imamii şiiţi insistă asupra faptului că această zi nu trebuie privită ca o zi festivă, ci mai degrabă, ca o perioadă de inactivitate, durere şi doliu.

Semnificaţia sărbătorii pentru musulmanii sunniţi

Spre deosebire de şiiţi, care atribuie zilei de Ashura celebrarea masacrului de la Karbala, unii musulmani sunniţi sărbătoresc această zi conform relatărilor atribuite lui Muhammad. Sunt însă şi sunniţi care acceptă că Ashura este ziua atribuită martiriului imamului Husayn.

În funcţie de hadith-urile care fac referire la aceasta, comemorarea zilei Ashura are diverse semnificaţii: acostarea Arcăi lui Noe, căinţa lui Adam după ce a părăsit Paradisul, eliberarea poporului evreu de către Moise de sub sclavia faraonică.

La câţiva ani după introducerea postului Ramadanului , postul Ashura a devenit facultativ, iar evenimentul reprezintă ocazia unei zile de post purificator în lumea musulmană, fiind recomandată o zi de post înainte sau după Ashura. În ziua de astăzi, în unele ţări musulmane, Ashura are diferite semnificaţii: de exemplu, în Maroc durează două zile şi este celebrată ca fiind sărbătoarea tinereţii şi a familiei.

Obiceiuri populare

În unele ţări arabe precum Iraq şi Liban, în timpul ceremoniei Ashura se citeşte „Maqtal Al-Husayn” (Uciderea lui Husayn). În alte zone, precum Iran şi statele arabe ale Golfului Persic, se pun în scenă piese de teatru (Ta‘zieh) care încearcă să reconstituie Bătălia de la Karbala, suferinţa şi martiriul lui Husayn.

În ţări precum Turcia şi Egipt, în această zi există obiceiul de a mânca Budinca lui Noe, acest eveniment fiind cunoscut în Turcia sub numele de Aşure.

Aspecte socio-politice

Comemorarea acestei sărbători are o mare importanţă socio-politică pentru şiiţi, care au fost o minoritate de-a lungul istoriei lor în societatea arabo-islamică. De multe ori, sărbătoarea Ashura asociază memoria martiriului lui Husayn cu condiţiile impuse de islam. Începând din timpul Revoluţiei Constituţionale Iraniene (1905-1911) , această perioadă de doliu a început să îşi asume un aspect politic. De asemenea, funcţia politică a comemorării a fost foarte marcantă şi în anii 1978-1979, în timpul Revoluţiei Islamice .

Pe de altă parte, unele guverne au interzis această comemorare. În anul 1930, Ashura a fost interzisă de către Reza Shah în Iran, iar în timpul regimului lui Saddam Hussein a fost văzută ca o ameninţare şi interzisă pentru mai mulţi ani.

Violenţa în timpul sărbătorii

Diferenţa de opinie în ceea ce priveşte credincioşii celor două comunităţi, şiiţii şi sunniţii, este recunoscută la nivelul întregii lumi musulmane. Astfel, în momentul în care în unele ţări există mase semnificative de partizani ai ambelor grupări, de cele mai multe ori, celebrarea Ashurei se soldează cu violenţă.

Bibliografie

• http://fr.wikipedia.org/wiki/Bataille_de_Kerbala

• http://en.wikipedia.org/wiki/Day_of_Ashura

• http://en.wikipedia.org/wiki/Muharram

• Philip Hitti, Istoria arabilor

• Azzedine Guellouz, Islamul

Note