User:Node ue/Moldovan language

From Wikipedia, the free encyclopedia

{{disambig}}

{{ro:Template:Graiurile românei}} Moldovan, Moldovan Romanian, or Moldavian is the official name of the Romanian language in Moldova. Its status as an independent language is disputed. The majority of linguists specialising in the Romanian language, as well as the vast majority of residents of the REpublic of Moldova who speak Romanian as their native language affirm that the Moldovan language is pure and simple Romanian renamed for political reasons,[1] however there have also been voices coming out in support of Moldovenism (cf. Vasile Stati). It is the native language of approximately 2.5 million inhabitants of Moldova.[2]

The 1989 law on the use of languages in the territory of the Moldavian SSR, which is still in force according to the Moldovan constitution,[3] mentions the "truly existing Moldo-Romanian identicality".[4]

Title I, Article XIII of the Constitution of the Republic of Moldova names it as the "state language". In the seperatist republic of Transnistria, the Moldavian language is co-official with the Ukrainian and Russian languages, and in Gagauzia it is co-official with Gagauz and Russian.

Premises[edit]

The Moldovan language and Standard Romanian are easily mutually intelligible, but there are differences in vocabulary, which have several causes:

  • the influence of the Russian language and, to a much lesser extent, of the Ukrainian language, which are the dominant languages at the regional level in Moldova;
  • regionalisms: the fact that Moldova has been politically separate from Romania since the second world war (a se vedea cortina de fier), has diminished opportunities to unify the vocabulary. Thus, many words which have become archaisms in Romania, but which are still used in certain communities in the Romanian province of Moldavia, have remained in the daily vocabulary of Moldovans. As such, some Russian words and calques are still used. However, due to the influence of the mass-media and of education, the influence of standard Romanian in Moldova continues to grow.

History[edit]

Main article: Istoria limbii române în Republica Moldova

Bessarabia, the historical province which is more or less equivalent to the modern territory of Moldova, had been a component part of the Romanian principality (voievod) of Moldavia in the middle ages. In 1812, Bessarabia was annexed by the Russian Empire (Tzarist), remaining a component of the empire until 1917, când Imperiul Rus s-a destrămat ca urmare a Revoluţiei din Octombrie. După o scurtă perioadă de independenţă, Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât unirea cu România in 1918. Această unire a rămas in efect până la Al doilea război mondial, când Basarabia a fost anexată de către Uniunea Sovietică (URSS) mai întâi în 1940 şi apoi din nou în 1944. După al doilea război mondial, autorităţile sovietice au introdus noţiunea de limbă moldovenească, afirmând că această limbă era similară, dar nu identică, cu limba română. S-a afirmat, de asemenea, că limba moldovenească s-a dezvoltat în paralel faţă de română. Alfabetul latin a fost înlocuit cu alfabetul chirilic, aducându-se ca argument faptul că limba română (inclusiv „limba moldovenească“) fusese scrisă în alfabetul chirilic înainte de mijlocul secolului XIX. In sfârşit, vorbitorii de limbă română/moldovenească au fost încurajaţi să treacă la limba rusă, aceasta fiind o condiţie pentru un nivel mai mare al educaţiei, a stării sociale şi a puterii politice.

În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată.

După declararea independenţei Moldovei în 1991, constituţia a continuat promovarea existenţei limbii moldoveneşti. O încercare din 1996 a preşedintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean.

În 2002 guvernul Moldovei a încercat să dea limbii ruse aceleaşi privilegii ca şi limbii moldoveneşti, aceasta fiind introdusă ca şi limbă străină obligatorie în şcoli. Această măsură a stârnit un val de indignare în rândul populaţiei majoritare vorbitoare nativă de română, fiind organizate proteste împotriva acestei decizii în Chişinău şi în alte oraşe importante.

Distribuţie geografică[edit]

Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) out of the 3 383 332 inhabitants of the Republic of Moldova (excluding the region of Transnistria) declared Romanian to be their mother tongue, while 2 029 847 (60%) declared Moldovan to be theirs.

At the same time, in the chapter usual language spoken, out of the 2,564,000 people who declared themselves ethnic Moldovans, nearly 2 million (58,8%) declared that they speak, on a daily basis, the "Moldovan language". Another 475,000 affirmed that they speak Romanian. In addition to these, there were approximately 70,000 citizens who consider themselves ethnic Romanians, raising the total number of people declaring that they speak Romanian to over half a million (16,4%), but nevertheless it was nearly 4 times smaller than the number who declared "Moldovan" to be their usual language spoken.

The number of those speaking Romanian is larger in urban areas, where approximately 23% of respondents affirmed that they have Romanian as their native language and that this is the langauge they usually speak. As such, 40% of the urban population of Moldovan indicated Moldovan as their mother tongue, but the percent fell to 37% in the chapter of usual language spoken. In rural areas, the composition of the Romanian language fell rapidly: the ratio of Romanian to Moldovan was 1 in 7.

Romanian and Moldovan in the census

Population
 mother tongue
 usual language spoken
moldovan % romanian % moldovan % romanian %
general 2 029 847 60% 558 508 16,5% 1 988 540 58,8% 554 814 16,4%
urban 521 323 40% 302 857 23,2% 481 114 36,8% 299 815 22,9%
rural 1 508 524 72,6% 255 651 12,3% 1 507 426 72,5% 254 999 12,3%
Note:
1 Datele au fost înregistrate la recensământul din 2004 şi au fost publicate în aprilie 2006 de Biroul Naţional de Statistică.[5]
2 Procentele sunt raportate la populaţia totală (respectiv total urbană sau total rurală) a Republicii Moldova.

Modul în care s-a desfăşurat recensământul din 2004 la capitolul apartenenţă etnică şi limba vorbită, a fost criticat de către reprezentanţii Consiliului Europei. Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 [6], grupul de experţi internaţionali în recensăminte a declarat că "în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă", dar au remarcat că subiectele din chestionare ce ţin de naţionalitate şi limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" şi de aceea a conclus că o atenţie deosebită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date.

Şeful grupului de observatori ai Consiliului Europei care au monitorizat recensământul, John Kelly, a declarat atunci că şapte din cele zece grupuri de observatori internaţionali au înregistrat un număr considerabil de cazuri în care recenzorii le-au recomandat respondenţilor să se declare moldoveni şi nu români.[7]

Identitate[edit]

În şcoli, limba se numeşte română, iar în primii ani de democraţie a fost studiată chiar cu manuale din România.[8][9][10][11] Academia de Ştiinţe a Moldovei foloseşte termenul de limbă română.[12] De asemenea mai multe instituţii moldoveneşti folosesc acelaşi termen, inclusiv pe siturile lor web. Printre acestea se numără Ministerul Învăţământului [1], Ministerul Justiţiei [2], Ministerul Transporturilor şi Drumurilor [3], Ministerul Afacerilor Interne [4], Biroul Naţional de Statistici [5] şi Departamentul pentru Migraţie [6].

Din punct de vedere internaţional, folosirea termenului de limbă română este în creştere în detrimentul sintagmei de limbă moldovenească.[citation needed] În documentele Departamentul de Stat al SUA, româna este trecută ca limbă oficială a Republicii Moldova.[13]

În 2002, ministrul moldovean de Justiţie, Ion Morei, a declarat că româna şi moldoveneasca sunt una şi aceeaşi limbă, şi că Constituţia Republicii Moldova ar trebui amendată, nu neapărat prin schimbarea cuvântului moldovenească în română, ci prin adăugarea sintagmei „Româna şi moldoveneasca sunt aceeaşi limbă“.[14] Ministrul Învăţământului, Valentin Beniuc: „Am spus nu o dată că noţiunile de limbă moldovenească şi limbă română reflectă unul şi acelaşi fenomen lingvistic în esenţă“.[15]

Academicianul Silviu Berejan, cercetător ştiintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lângă Academia de Ştiinţe a Moldovei a pledat în Conferinţa privind denumirea limbii de stat a Republicii Moldova pentru inexistenţa unei aşa-numite limbi moldoveneşti.[16]

Unele dintre cele mai impresionante contribuţii în sprijinul identităţii sunt lucrările lui Nicolae Mătcaş, printre care şi Comunicarea prezentată la Congresul al V-lea al Filologilor Români, Iaşi-Chişinău. 6-9 iulie 1994. Mătcaş, la fel ca şi Coşeriu, reformulează „argumentele“ moldoveniste (aşa încât acestea să sune a texte ştiinţifice), după care desfiinţează teoria moldovenistă, paragraf cu paragraf. La sfârşit filologul îşi „justifică“ gestul: „Ştiinţa nu trebuie să se afle la cheremul cutărui sau cutărui conducător sau partid, scopul suprem al ei constând în a sluji adevărul.“

Conform relatărilor despre recentul recensământ moldovean, aproximativ 2/3 din cei care şi-au declarat limba maternă ca fiind română sau moldovenească au folosit primul termen.[17]

Diferenţe[edit]

Ortografie şi alfabet[edit]

Principala diferenţă de ortografie între cele două variante constă în folosirea literelor â şi î. În timp ce în româna standard sunt folosite ambele glife (cu excepţia unor publicaţii care continuă să folosească ortografia de dinainte de 1990), cu reguli clare de folosire (a se vedea â şi î), în româna moldovenească e recomandată folosirea lui î din i. Totuşi, multe publicaţii de limbă română din Republica Moldova folosesc â (Flux, Accente, Ziarul de Garda, Timpul, etc.), la fel cum în România există publicaţii care folosesc vechea ortografie (Academia Caţavencu printre altele). Faptul că ortografia oficială reglementată în Republica Moldova impune folosirea în exclusivitate a literei î se datorează faptului că, după perioada sovietică în care româna era scrisă cu alfabetul chirilic, când Academia de Ştiinţe a Moldovei a adoptat alfabetul latin cu ortografia din România, Academia Română încă nu reintrodusese simbolul â în forma inspirată de ortografia interbelică.

Din acelaşi motiv, cuvântul sunt se scrie în Moldova sînt.

În perioada comunistă, şi în primii ani de după revoluţie, româna folosea aceeaşi ortografie cu moldoveneasca actuală (scrierea cu î din i şi sînt). Decizia de a reforma ortografia pentru a include şi caracterul â a fost luată de Academia Română în 1993.

În Republica Moldova, alfabetul chirilic a fost înlocuit de cel latin în 1989. Conform unui studiu AEGEE din 1997, aproape toată populaţia urbană moldovenească cunoaşte alfabetul latin, deşi mulţi moldoveni de peste 30 de ani preferă literele chirilice.[18]

Pronunţie[edit]

Pronunţia este foarte asemănătoare cu cea folosită în provincia românească Moldova. <p> scris se pronunţă /k/; <c> în faţa vocalelor anterioare se pronunţă /ʃ/; <ă> la sfârşitul cuvântului se pronunţă /ɨ/. De asemenea, datorită faptului ca teritoriul actualei Republici Moldova a fost sub control rusesc pentru 180 de ani, limba româna vorbită în acest ţinut este caracterizată de un accent rusesc mai mult sau mai puţin pronunţat (mai ales în mediu urban) care-l identifică pe vorbitor ca fiind originar din această zonă in restul arealului românofon.

Vocabular[edit]

În 2003, Vasile Stati, un promotor al argumentului „moldovenist“, a publicat un dicţionar moldovenesc-român, cu o prefaţă virulentă şi cu scopul declarat de a demonstra că în cele două ţări se vorbesc limbi diferite. Lingviştii Academiei Române au declarat că toate cuvintele moldoveneşti sunt de asemenea cuvinte româneşti. Şi în Republica Moldova, şeful Institutului de Lingvistică din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Bărbuţă, a descris dicţionarul ca fiind o „absurditate, servind scopuri politice“. Aceste reacţii academice au fost catalogate ca tendinţe expansioniste româneşti de către Stati, care a acuzat guvernul român de aceasta în faţa forurilor internaţionale.

Note[edit]

  1. ^ Kogan Page 2004, p 291 ; IHT, 16 June 2000, p. 2 ; Dyer 1999, 2005
  2. ^ Populaţia după naţionalitate şi limba maternă la Recensământul din 2004, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 7 aprilie 2006
  3. ^ Constituţia Republicii Moldova, Titlul VII, Articolul VII, paragraful (1): Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova rămîne în vigoare în măsura în care nu contravine prezentei Constituţii.
  4. ^ Legea cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenesti Nr.3465-XI din 01.09.89 Vestile nr.9/217, 1989: RSS Moldovenească sprijină aspiraţia moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ţinînd cont de identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă - şi a românilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-şi face studiile şi de a-şi satisface necesităţile culturale în limba maternă.
  5. ^ Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova: Recensământul din 2004
  6. ^ „Grupul de experţi din cadrul misiunii internaţionale de observare a recensământului în Republica Moldova şi-a exprimat disponibilitatea de a consulta Biroul Naţional de Statistică în procesul de evaluare a datelor recensământului“, publicat în Moldova Azi, ediţia din 18 mai 2005, atribuit grupului de presă Flux.
  7. ^ Corneliu Rusnac: „2 milioane vorbesc «moldoveneşte», 500 de mii româna” publicat pe BBCRomanian.co.uk, ediţia din 10 aprilie 2006
  8. ^ Banca Mondială, „Reviews of National Policies for Education: Moldova“ (Despre politica naţională pentru educaţie), p. 51
  9. ^ Ministerul Învăţămîntului al Republicii Moldova: acordarea cetăţeniei moldoveneşti
  10. ^ Ministerul Învăţămîntului al Republicii Moldova: învăţămînt preuniversitar
  11. ^ „Profesori basarabeni sunt instruiţi în Galaţi“, publicat în Viaţa Liberă, un săptămânal gălăţean
  12. ^ Academia de Ştiinţe a Moldovei (sit web oficial)
  13. ^ Departamentul de Stat al SUA: Moldova
  14. ^ Ion Morei: limba moldovenească este identică cu cea română, publicat în Moldova Azi pe 10 septembrie 2002
  15. ^ Din nou fără burse, publicat în Jurnal de Chişinău pe 25 mai 2004
  16. ^ Silviu Berejan, cercetător ştiintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei: „Limba română exemplară nu poate fi numită moldovenească, pentru că limba literară moldovenească nu există. Există numai vorbire dialectală moldovenească. Ceea ce ani în şir am numit noi în RSSM impropriu «limbă literară moldovenească» nu era altceva decât limbă română exemplară, doar că era scrisă cu alfabet rusesc. E de ajuns însă ca orice text publicat în acea perioadă să fie transcris cu alfabet latin, ca oricine sa să convingă că el nu a avut şi nu are nici o particularitate specifică pentru vorbirea actuală moldovenească“. (Comunicare la Conferinţa privind denumirea limbii de stat a Republicii Moldova).
  17. ^ „Mai mulţi români decât «moldoveni»“, publicat în Gardianul pe 3 noiembrie 2004
  18. ^ Diana Nissler: Language in Moldova - observations in streets and houses in the Republic of Moldova (Limbile în Moldova - observaţii pe străzile şi în casele din Republica Moldova)

Vezi şi[edit]

Legături externe[edit]

Moldovenească, Limba Categorie:Republica Moldova

Retrieved from "https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=User:Node_ue/Moldovan_language&oldid=1136395994"